Astăzi trecem direct la practică!

Primul pas este să observați ce emoții și sentimente simțiți la moment. Care este poziția d-voastră în legătura cu situația creată.
Ele de obicei sunt patru:

  1. “El m-a supărat pe mine, și eu sunt victima”
  2. “Eu l-am supărat pe el, și eu sunt vinovată”
  3. “Ambii suntem vinovați”
  4. “Eu nu înțeleg ce se întâmplă și de ce el e supărat pe mine”(deși d-voastră înțelegeți foare bine motivul certei, vă simțiți mai confortabil în această poziție de “neștiință”).

Următorul pas este formularea scopului.
Puteți să începeți propoziția astfel ”Eu doresc să fie…” sau “Eu doresc ca relația noastră să...”

În ce constă acest pas important?

Deobicei egoul nostru, în urma unei certe cu cineva, dorește ca acel cineva să-și schimbe comportamentul. Dar asta e imposibil de realizat fără prezența voastră. Nu poți cu puterea gândului să faci ca persoana în cauză să-și schimbe comportamentul la comandă. Doar interacțiunea voastră poate produce schimbare în gânduri, decizii, reacții. Deci schimbarea începe cu “eu”. Doi oameni își pot schimba comportamentul, temperamentul doar împreună. E ca un dans. Tu faci un pas, el face un pas împreună cu tine. Dar pentru asta este nevoie de timp. Fiți pregătit pentru aceasta.

Următorul pas este conștientizarea blocurilor- ce ne oprește să facem pașii spre împăcarea. Ați înțeles că sunteți gata pentru aceasta dar mai sunt careva ezitări.
Sunt răspândite câteva blocuri.

  1. Frica eșecului și refuzului. Probabil vă simțiți vulnerabil, și aveți gânduri că persoana vă poate refuza, și poate spune că nu mai dorește prezența voastră în viața sa. Pentru asta e bine să fim pregătiți. Gândiți-vă ce veți face în cazul unui refuz sau dacă lucrurile nu vor merge conform scenariul vostru. Cum veți reacționa. Ce veți răspunde. Fiți pregătit pentru necunoscut. De obicei frica scade când suntem pregătiți pentru aceasta.
  2. Alegeți metoda exprimării- scrisoare, dialog vebal, mesaj, telefonie.
  3. Pregătiți din timp ce ați dori să spuneți. Nu este nevoie să scrieți tot monologul. E bine să lăsăm loc pentru spontanietate, pentru cuvinte venite din suflet. Dar e recomandat să aveți careva idei, să știți cu care mesaj veniți la persoana cu care doriți să vă împăcați. Nu faceți pasul de împăcare doar de dragul pasului, și nu așteptați persoana să înceapă a vorbi.
  4. Cum începem acest “speach”. Cu trăirile interlocutorului. Ar fi bine să aveți careva idei ce simte el în momentul de față. Pentru asta, e utilă tehnica scaunului gol, din terapia Gestalt. Deși această tehnică se practică mai des în prezența psihologului, ea totuși poate fi adaptată la utilizare individuală.
  5. Tehnica scaunului gol: Așezați în fața d-voastră un scaun gol. Începeți să descrieți/proiectați imaginea persoanei cu care doriți să vă împăcați. Străduiți-vă să descrieți cât mai detaliat. Puteți nota în caiețel. Descrieți calitățile interioare și exterioare, pozitive și negative. Începeți să vorbiți cu proiectia creată. Puneți întrebări, spuneți ce vă doare, ce vă deranjează. La un moment dat, când simțiți că nu mai aveți ce adăuga, vă sculați și vă așezați pe scaunul gol, vă schimbați cu rolurile. Acum d-voastră aveți ocazia să vă priviți pe un alt scaun, să aveți o conversație - cu sine însuți - din punctul de vedere al unei persoane de pe scaunul gol. Acum puteți simți toate pretențiile și obiecțiile lui. De ce zic că puteți simți? Pentru că d-voastră și așa cunoașteți toate motivele supărării intelocuitorului. Știți ce nu-i place lui. Fixați aceste idei. Scopul d-voastră este să-i spuneți interlocuitoului că înțelegeți în ce constă “poblema”, că cunoașteți și acceptați toate pretențiile lui, și dreptul lui de a le avea. În așa fel persoana se simte liniștită pentru faptul că este înțeles, și că d-voastră îi stimați emoțiile. Această  tehnica se intersectează cu situația conflictelor(link) și cum să câștigi în ele. Întâi descrieți poziția lui, apoi poziția d-voastră, ce simțiți, ce gânduri aveți, apoi ajungeți la un compomis împreună.

Haideți să vedem un exemplu de astfel de dialog. Să zicem că doriți să vă împăcați cu soțul d-voastră:

  • “Dragul meu, eu înțeleg că tu ești obosit, că eu deseori te mustrez, că sunt iritată, că nu sunt atât de dulce cu tine când tu ai nevoie etc. Iartă-mă că sunt deseori agresivă, rea, indispusă etc”.

Nu subestimați importanța scuzelor. Nu contează dacă ați făcut ceva rău intenționat sau nu. Scuzele scad intensitatea nervozității și stării încordate dintre persoane. Scuzele oferă drepul interlocutorului la emoțiilor proprii, arată că vă pare rău pentru disconfortul produs. O parte din oameni sunt ferm convinști că scuzele îi fac umiliți, le scade din demnitate, și din succes. Dar este total invers.

!!! Dacă veți începe să practicați scuzele în discuție cu soții, colegii, și mai ales copii, veți avea doar de câștigat. Veți crește atât comportamental cât și spiritual.

  • După ce ați specificat totul ce simte soțul d-voastră în exemplul nostru, începeți să vorbiți despre ceea ce simțiți nemijlocit d-voastră: “Eu sunt așa de tristă când tu îmi acorzi puțină atenție, mă simt neiubită, singură, atunci când tu nu-mi telefonezi, vii târziu de la întâlniri etc. Îmi este atât de dor de tine, de noi, sunt geloasă, etc. Hai să încercăm să facem ceva împreună, să ajungem la un compromis, să facem un plan”.

Sunt persoane care întâlnesc dificultăți în exprimare, în conștientizarea propriilor emoții, și persoana cu care doriți să vă împăcați, poate fi una dintre ele. Cu ajutoul acestei metode, d-voastră îi ajutați să se simtă mai liber, și posibil să se identifice cu ceea ce ați spus, și astfel să-și înțeleagă mai bine emoțiile sale. În așa mod el va fi recunoscător și dispus să discute despre eventualele decizii împreună.

Un moment important este totuși motivul conflictelor, despărțirilor și neplăcerilor în relații. Să nu uităm că totul ce se întâmplă în viața noastră este într-un fel sau altul, atras de noi înșine. În cultura marocană este o expresie “Dacă pe mine m-au trădat odată, vinovat este trădătorul, dacă m-au înșelat a doua oară, vinovat sunt eu pentru că am permis.” În psihologie lucrurile stau și mai rigid. Dacă v-a trădat cineva, d-voastră singur ați atras asta în viața voastră, direct, sau indirect. Luați responsabilitatea în mâinile voastre. Dar această temă necesită a fi dezvoltată pe altă pagină.

Posibil vă puneți întrebarea ce e de făcut când persoana nu reacționează la inițiativa d-voastră de împăcare. Aici sunt mai multe situații posibile. Depinde atât de temperamentul persoanei, cât și de gravitatea confilctului. Persoana poate fi introvertă, puternic complexată, anxioasă. În acest caz, dacă ați încercat odată sau doua ori fără succes, spuneți clar că mai mult nu veți insista, și că pașii de împăcare îi revin persoanei atunci când va fi pregătită ea pentru asta. Este important să nu insistați prea mult, altfel se va crea o senzație de obsedare, și inconștiență. Încercați să puneți explicit, scurt, calm, fără dramă și tragedie.

Cât despre gravitatea conflicului, e posibil ca persoana într-adevăr să nu mai dorească să se împace cu d-voastră. Cât de neplăcut n-ar fi, dar soluția e aceeași. Nu insistați prea mult. Lăsați persoana să decidă pentru sine ce dorește să facă mai departe. Nu forțați nota. Mai bine să vă continuați drumul fără el, decât să fie lângă d-voastră împotriva voinței sale.

Pentru a ajunge la un compomis, nu uitați să respectați regula reflexului condiționat. Nu întăriți pozitiv faptele inacceptabile pentru d-voastră. Spune-ți clar care vor fi urmările în cazul repetării lor.
Acest moment este actual în orice domeniu- comunicarea cu copii, animalele, oamenii de zi cu zi. Străduiți-vă să vă țineți de cuvânt și să îndepliniți ceea ce ați spus.

Bibliografie

https://ro.yestherapyhelps.com/the-empty-chair-a-therapeutic-technique-of-gestalt-11447
http://yerkramas.org/article/135725/teoriya-i-praktika-geshtalt-terapii--texnika-pustogo-stula-
https://www.youtube.com/watch?v=m0waph8SEKI&list=PLvcGCX3G3LN4HuNg7hN24O2Yc-b11ca0o&index=3
https://en.wikipedia.org/wiki/Gestalt_psychology